Urmează școala primară în Beiuş, la fel şi liceul.
Între anii 1929-1932 a urmat cursurile Universităţii Regele Ferdinand din Cluj,
Facultatea de Matematică, cu specialitatea matematică.
La absolvirea studiilor, revine în Beiuş, fiind
numită, de la 1 septembrie 1932, secretară şi directoare cu educaţia la
Internatul Eparhial Ortodox de pe lângă Liceul de Fete din Beiuş. Din data de
21 august 1942 a funcţionat doar ca directoare a Internatului Ortodox de Fete,
până în februarie 1949, când internatul este desfiinţat. A funcţionat un an ca
profesoară la Liceul din Beiuş (Liceul “Samuil Vulcan” – n.n.), iar din 11
noiembrie 1950 a fost numită directoare a Şcolii de meserii din Beiuş, funcţie
în care rămâne până la 1 septembrie 1960, când din motive politice este
schimbată, fiind ulterior reîncadrată de la 1 septembrie 1962 ca director
adjunct, calitate în care a funcţionat până la pensionare la 31 ianuarie 1969.
În anii cât a funcţionat ca director al Internatului ortodox de fete a
contribuit din toate puterile la construcţia şi apoi la buna organizare şi
funcţionare a acestuia, fiind deosebit de bine apreciată atât de forurile
superioare, de opinia publică, cât mai ales de fetele pe care le-a avut în
îngrijire, şi care mulţi ani după terminarea studiilor au mai căutat-o să-i
ceară sfaturi şi sprijin. Ca director al Şcolii de meserii a pus bazele
acesteia şi a organizat atelierele şcolii în care au învăţat meseriile de
tâmplari, mecanici, instalatori, croitori şi cofetari multe sute de elevi.
„Pentru rezultatele
obţinute instituţia de învăţământ pe care a condus-o a fost declarată
şcoală model. În perioada directoratului
ei, în şcoală s-a organizat o bogată activitate artistică, formaţiile şcolii
fiind multilaureate ale concursurilor cu faze judeţene, regionale, zonale şi
republicane ce se organizau an de an”. (
Cornel Pop).
Referințe:
- Ioan, Degău, Brânda, Nicolae, Igna, Ioan, Beiușul
și lumea lui. Vol. IV. Editura Primus, Oradea,. 2009, p. 866. (I. I.)
