NO COMMENT!

Felicitări, Răzvan Foncea!

 

SEMNARE DE CONTRACT

 

În 19 ianuarie, primarul Corina Ene a semnat la sediul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, în prezența domnului secretar de stat Marcel Alexandru Stoica, contractul de finanțare în cadrul PNRR, componenta 10, Asigurarea infrastructurii pentru transportul verde - ITS/alte infrastructuri TIC(sisteme inteligente de management local).

Este vorba de digitalizare la nivel local fie că vorbim de stații de autobuz inteligente, GIS, stații de încărcare electrice pentru biciclete, softuri folosite de administrația locală, etc.

Valoarea contractului este de 1.403.107 lei.

Această finanțare  va ajuta la dezvoltarea comunei, oferind oamenilor soluții adaptate zilelor de azi, dar și  eficientizarea serviciile oferite de administrația locală.

CĂBEȘTI - SĂRBĂTORIREA ZILEI CULTURII NAȚIONALE

În 15 ianuarie se sărbătorește Ziua Culturii Naționale si ziua poetului national Mihai Eminescu

Începând din anul 2011, românii sărbătoresc în 15 ianuarie Ziua Culturii Naționale. Această dată nu a fost aleasă întâmplător, ci pentru ca este ziua în care s-a născut poetul național Mihai Eminescu. În fiecare an se desfășoară acest eveniment ca efect al unui proiect de lege inițiat de către Camera Deputaților (Legea 238 din 7 decembrie 2010). 

Deşi nu este pe deplin sigură – datorită disputei biografilor – data naşterii lui Mihai Eminescu se consideră a fi 15 ianuarie 1850 (dupa „registrul de naşteri şi botez“). A încetat din viață la 15 iunie 1889 în București, Regatul României.

La 31 martie 1889, Mihail Chințescu, susținea la Ateneul Român că Eminescu s-a născut la Soleni, un sat din Moldova (Mihail Chințescu, Încercări asupra poetului Eminescu, conferință, ”Revista olteană”, II, 1889, p. 85-100).

Într-un registru al membrilor Junimii Eminescu însuși a notat ca loc al nașterii Botoșani, iar ca dată a trecut 20 decembrie 1849 (C. Iordăchescu, Locul și data nașterii lui Eminescu, Adevărul literar și artistic, IV, nr. 217, 1 februarie 1925).

În registrul școlii primare a fost consemnată data de 6 decembrie 1850 (Călinescu, Viața lui Mihai Eminescu, p. 43), iar în documentele gimnaziului din Cernăuți este trecută data de 14 decembrie 1849 (Dr. Radu I. Sbiera, Amintiri despre Eminescu, Cernăuți, 1903).

Sora poetului, Aglae Drogli, într-o scrisoare către Titu Maiorescu susținea ca dată a nașterii 20 decembrie 1849, iar loc al nașterii Ipotești. (I. E. Torouțiu, Studii și documente literare, București, „Bucovina” V, 1934). Fratele poetului, Matei, a susținut o altă dată 8 noiembrie 1848 și ca localitate Dumbrăveni, iar mai târziu a susținut că a găsit o psaltire veche unde tatăl poetului notase: „Astăzi, 20 decembrie, anul 1849, la patru ceasuri și cinsprezece minute evropienești, s-a născut fiul nostru Mihai”. (Mihail Eminescu, Poezii cu o notiță biografică de căpitanul Eminescu, fratele poetului M. E., București, „L. Alcalay”, Biblioteca Academiei Române, I. 101830).

Totuși, data și locul nașterii lui Mihai Eminescu au fost acceptate la 15 ianuarie 1850, în Botoșani, precum a fost consemnat în registrul de nașteri și botez în arhiva bisericii Uspenia (Domnească) din Botoșani.

Între 1858 – 1866 urmează școala la Cernăuți (nu sunt date despre locul unde a urmat clasele întâia și a doua primară). Absolvă clasa a IV-a, clasificat al cincilea din 82 de elevi după care urmează 2 clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine ca privatist în 1865 şi pleacă din nou în 1866. În această perioadă e angajat ca funcționar la diverse instituții din Botoșani sau pribegește cu trupa Tardini-Vlădicescu.

Între 1866–1869 pribegeşte prin țară, de-o parte și alta a Carpaților: Botoșani, Blaj, Beiuș, Sibiu, Banat, Giurgiu, Bucureşti. la Cernăuţi, stă ca bibliotecar la Aron Pumnul care era foarte bolnav. Aici, Eminescu citeşte toate cărţile – cum afirmă „speriaţi“ mai târziu studenţii de la Blaj.

În ziua de 12 ianuarie 1866 moare Aron Pumnul, prilej pentru Eminescu de a scrie o poezie – ”La mormântul lui Arune Pumnul” care urma a fi scrisă într-o broşură Laecremioarele învăţăceilor gimnazişti de’n Cernaeuţi la mormântul prea iubitului lor profesoriu Arune Pumnul. Urmează o colaborare cu revista Familia la cere trimite câteva din poeziile lui de până atunci „De-aşi avea…“ „O călărire în zori“ şi „Lanţul de aur“.

Iosif Vulcan, cel care-i publică poeziile, îi schimbă numele din Eminovici în Eminescu. În 1867 a fost sufleur şi copist în trupa lui Iorgu Caragiale din Bucureşti, iar în anul următor a colindat din luna mai până toamna, împreună cu trupa lui Matei Pascaly, prin Transilvania şi Banat (Braşov, Sibiu, Oraviţa, Timişoara, Arad).

În toamna anului 1868 a fost sufleur şi copist la Teatrul Naţional din Bucureşti, colindând cu trupa lui Mihai Pascaly, Moldova şi Bucovina.

În 1869, tatăl său îl trimite la Viena, să studieze filozofia.

Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca „auditor extraordinar” Facultatea de Filozofie şi Drept.

În 1870, împreună cu o delegație de studenți, îl vizitează, de Anul Nou, pe fostul domnitor Al. I. Cuza, la Döbling.

1872 este anul probabil al întâlnirii cu Veronica Micle, la Viena. Între 1872 şi 1874 a fost student „extraordinar” la Berlin. Junimea i-a acordat o bursă cu condiţia să-şi ia doctoratul în filozofie.

La 1 septembrie a fost numit în postul de director al Bibliotecii Centrale din Iași.

1875 - în prima parte a anului pune ordine în bibliotecă și propune îmbogățirea ei cu manuscrise și cărți vechi românești. La 15 iunie primește scrisoarea lui Maiorescu prin care i se propune funcția de revizor școlar pentru districtele Iași și Vaslui. La 1 iulie este invitat să-și ia în primire noul post, iar la 2 iulie predă biblioteca lui D. Petrino, autorul broșurii criticate de Eminescu prin articolul său O scriere critică. Schimbându-se guvernul, Eminescu este pus în disponibilitate prin decretul domnesc nr. 1013 din 3 iunie. Rămas fără slujbă, Eminescu primește postul de corector și redactor al părții neoficiale la ziarul local ”Curierul de Iași”. Frecventează cu regularitate ședințele “Junimii”.

1877 Continuă activitatea ziaristică la ”Curierul de Iași”.

1878 Activitate ziaristică intensă. Nu răspunde scrisorilor primite de la Iași. Abia dacă participă la ședințele săptămânale de la Maiorescu și de la Mite Kremnitz. Venirea lui Rossi în București îi ocupă serile.

1878-1879 - Trimite lui Negruzzi, la Iași, poezii care se publică în Convorbiri literare.

1880 - Într-o scrisoare către Henrieta se plânge că are mult de lucru și că-i bolnav trupește, dar mai mult sufletește. Din partea familiei primește numai imputări, în special adresate de tatăl său.

1881 - Scrie la 18 martie, cerând iertare tatălui său, bolnav, că nu poate veni să-l vadă. “Negustoria de gogoși și de brașoave” îl ține strâns de “dugheană“. Se plânge că-i e “acru sufletul de cerneală și de condei”.

1882 La gazetă, Eminescu este flancat cu începere de la 1 ianuarie de un director și un comitet redacțional care urma să-i tempereze avântul său polemic. În câteva rânduri, Veronica Micle a fost pentru scurt timp în București. Dar curând raporturile dintre ei se strică.

1883 - În ianuarie, Eminescu este internat pentru câtăva vreme în spital. În 20 octombrie, Eminescu este trimis de prieteni la Viena și internat în sanatoriul de la Ober-Döbling, fiind însoțit pe drum de Chibici, iar în 21 decembrie apare la Socec volumul cu poeziile lui Eminescu, având o scurtă prefață semnată de Titu Maiorescu, și portretul autorului. Impresie puternică. Pe lângă cele publicate anterior de poet, volumul cuprinde și 26 poezii inedite.

În ziua de 26 februarie 1884, Eminescu părăsește sanatoriul și, însoțit de Chibici, face călătoria recomandată prin Italia. Sosește la București la 27 martie, primit la gară de mai mulți amici. În ziua de 7 aprilie Eminescu pleacă la Iași cu același însoțitor. Contribuțiile pentru întreținere continuă. La 24 septembrie Eminescu e numit în postul de subbibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași.

1886 Este menținut în serviciul bibliotecii, unde îndeplinește roluri șterse: scrie ștatele de plată, adresele pentru înaintarea lor, diverse circulare pentru restituirea cărților împrumutate și pentru convocarea comisiei bibliotecii. În timpul verii Eminescu devine din nou alienat. La 9 noiembrie este înlocuit în postul de la bibliotecă și, în urma unui consult medical, este transportat la ospiciul de la Mânăstirea Neamț.

1887 - Primăvara, Eminescu pleacă la Botoșani, la sora sa Henrieta, și este internat în spitalul local Sf. Spiridon. La 13 iulie merge la Iași pentru un consult de medici. Aceștia recomandă trimiterea pacientului la Viena și Hall, unde și pleacă în ziua de 15 iulie, însoțit fiind de doctorandul Grigore Focșa.

1888 - Eminescu are dorința de a-și termina unele lucrări pe care își amintește că le-a lăsat în manuscris. Pomenește Henrietei de gramatica limbii sanscrite, rămasă în manuscris la Biblioteca Centrală din Iași. Prin scrisoare recomandată îi cere lui Maiorescu să-i trimită biblioteca și manuscrisele rămase la București. Criticul însă nu dă nici un răspuns acestei scrisori.

1889 - La 3 februarie Eminescu este internat la spitalul Mărcuța din București și apoi este transportat la sanatoriul Caritas. La 13 aprilie se instituie o curatelă pentru asistența judiciară a bolnavului.

În noaptea de 15 iunie, la ora 3, poetul moare în sanatoriul doctorului Șuțu din strada Plantelor, București. Ziarul Românul din 16 iunie anunță la știri: Eminescu nu mai este. Înmormântarea are loc în ziua de 17 iunie.

Veronica Micle încetase din viață încă de la 3 august în chilia unor maici de la Mănăstirea Văratec. Tot în acest an se stinge din viață și Ion Creangă.

În 17 ianuarie, ora 11.00, la Școala Gimnazială nr. 1 Căbești s-a sărbătorit Ziua Culturii Naționale și, desigur, s-a comemorat „Luceafărul” poeziei românești de la a cărui naștere (1850) s-au împlinit 173 de ani.

În fața unui auditoriu numeros, în frunte cu directorul școlii, prof. Marius Moghiș,  cadrele didactice și copiii din toate clasele școlii, chiar și cei de la grădiniță, prof . Aneta Tirla ( în fotografie) a vorbit despre Ziua Culturii Naționale și despre Marele Eminescu. 

A urmat, apoi, un program diversificat, care a captat atenția auditoriului:

Proiectarea unui PPT despre viața și opera lui Mihai Eminescu;

Proiectarea filmului „Luceafărul”, subtitrat în franceză;

Un moment intitulat „Ziua Culturii Naționale” susținut de elevii claselor V-VIII; Concursul „Mihai Eminescu privit prin ochii copilăriei”

S-au recitat multe poezii dar s-au cântat și cântece de către corul școlii.. 

Un moment inedit a fost interpretarea la pian de către elevul Tudor Boiț a piesei „Sara pe deal”. 

La intrarea în școală a fost amenajat un panou dedicat Zilei Culturii Naționale.

Galerie foto:

 

S-A SEMNAT ORDINUL DE ÎNCEPERE PENTRU PROIECTUL “Amenajare parcare, împrejmuire și curte la Școala Gimnazială din Căbești”.

 Stimați locuitori ai comunei Căbești,

Începutul de săptămână ne aduce vești bune!

Astăzi a fost semnat ordinul de începere al lucrărilor pentru proiectul “Amenajare parcare, împrejmuire și curte la Școala Gimnazială din Căbești”.

Cu mare bucurie, în cele ce urmează, vom prezenta în ce constă acest proiect și de ce anume vor beneficia copiii școlii noastre:

- o zonă care dă posibilitatea de a susține procesul educațional în aer liber sub umbra nucului bătrân din curtea școlii;

- o zonă care oferă posibilitatea de "Cinema în aer liber " unde vor putea avea loc proiecții de film în aer liber;

- o zonă concepută ca spațiu de joacă cu jucării care să asigure pe lângă joacă și mișcare pentru cei mici(cățărare, urcare, tobogan, leagăne, balansoare);

- o alta zonă concepută tot ca spațiu de joacă unde copiii vor putea juca pe “asfalt” mai multe jocuri tip șotron, etc;

- o zonă prevăzută cu băncuțe colorate pentru relaxarea copiilor;

- o parcare încăpătoare în fața școlii;

- un gard iluminat cu panouri educative pentru copii;

- împrejmuire, colectarea apelor pluviale, sistematizare teren, trotuare, sistem de irigații, gazon, plante și copaci;

Construim această minunată lume a copiilor, deoarece avem la bază învățarea centrată pe copil, iar în cadrul procesului instructiv-educativ, accentul se pune pe nevoile și interesele copiilor .

Valoarea acestui proiect se ridică la suma de 1.071.476 lei, iar termenul de finalizare este de 7 luni .

“Şcoala trebuie adaptată la copii şi nu copiii adaptaţi şcolilor. “Alexander Sutherland

“Acolo unde şcolile prosperă, totul prosperă.” Martin Luther.