MORILE DE APĂ DIN COMUNA CĂBEȘTI
Morăritul
este o ocupație foarte veche și presupune măcinarea cerealelor.
Măcinarea
presupune prefacerea boabelor de cereale în făină cu ajutorul pietrelor sau a
valțurilor morii.
Moara este o
instalație special amenajată pentru măcinarea cerealelor.
Morile de
apă folosesc forța apei pentru a pune în funcțiune instalația, de aceea morile
de apă sunt construite pe malul unei ape curgătoare, în cazul nostru Valea
Roșiei și Valea Sohodolului.
În amonte,
fiecare moară are un iaz amenajat și arac, iar în apropierea roții, pe niște
piloni, din scândură, se află construită „lada de apă” cu stăvilarul.
Stăvilarul este compus din două părți: stăvilarul de serviciu și stăvilarul
pentru roată. De sub stăvilar, spre roată, apa este direcționată prin jgheabul
de direcționare al apei.
Domnul Horvath
Alexandru, fiu de morar, la Moara Imbri (între Căbești și Gurbești), domiciliat
în satul Remetea ne-a descris tipologia
morilor de apă din zonă.
Morile din
zonă sunt, de regulă, formate din două încăperi: moara propriu zisă cu podul ei
și odaia morarului. Aceste mori sunt construite în tehnica „șoșilor”, cu
scândură.
Părțile
componente ale morii sunt:
1. Roata
mare este confecționată din lemn de arin, are diametrul de 4 metri, 36 de cupe
și spițe în cruce. Axul roții, este din stejar, are lungimea de 5 metrii,
cioplit în 6 fețe (hexagonal) având diametrul de 60 centimetrii.
2. Roata
mică este amplasată pe axul roților, în interiorul morii, având diametrul de
2,5 metri și este prevăzută pe partea laterală, în exterior, cu „dinți” din
lemn pentru angrenaj.
3. Crâncul este
o roată canelată, tot din lemn, cu diametrul de 40-50 centimetri, prevăzută în
mijloc cu un ax, care are lungimea de aproximativ un metru, cu rolul de a
acționa piatra mobilă.
4. Piatra
fixă este amplasată pe podul morii și are diametrul de 1,5 metri și grosimea de
25 centimetri.
5. Piatra
mobilă este suprapusă peste piatra fixă și are aceleași dimensiuni ca și
aceasta. După uzarea pietrelor acestea se reîmprospătează prin crestarea cu un
ciocan cu vidia.
6. Abajurul
– este din lemn și are rolul de protecție a pietrelor.
7. Coșul – este
din lemn, având dimensiunile aproximative, 80/80 cm în partea superioară și
formă de trunchi de piramidă cu baza în sus.
8. Vibrator
de alimentat- pentru „scuturarea” coșului.
9. Jgheab
pentru ducerea făinii de la piatră spre ladă (70 cm.)
10. Lada de
făină cu separator de tărâțe și site.
Moara
funcționează după următorul principiu:
- Se ridică
stăvilarul pentru roată și se închide cel de serviciu pentru ca apa prin forţa
ei să pună în mișcare roata mare, dar și roata mică din interior care este pe
același ax;
- Roata mică
(cu dinți) angrenează Crâncul, care pune în mișcare piatra mobilă;
- Boabele
din coș sunt direcționate prin orificiul din mijlocul pietrei pentru a ajunge
între cele două pietre care prin mișcarea de rotație sparg boabele, le macină, transformându-le
în făină;
- De la
pietre făina ajunge în lada de făină prin jgheabul de direcționare.
În satul
Căbești a existat un meșter constructor de mori renumit, Dume Codreanu sau
Codreanu Ghiuchi, cum îi spuneau consătenii.
Anii în care
au fost construite sau demolate morile de apă din comuna Căbești nu se cunosc
cu exactitate, eu menționez aici doar perioada, așa cum au declarat cei de la
care m-am informat.
Pe
teritoriul administrativ al Comunei
Căbești au existat și funcționat 15 mori de apă, 12 pe cursul Văii
Roșiei și 3 pe cursul Văii Sohodolului.
După anul
1962 (după colectivizare) și până în 1989 marea majoritate a morilor au fost în
administrarea C.A.P. Căbești.
Morile de pe
cursul Văii Roșiei:
1. Moara Pașchii
Romanii (prima dinspre Roșia) –proprietar Țiboc Pașc (construită în perioada interbelică, demolată în perioada
1990-2000).
2. Moara Picului- proprietar Toda Teodor (construită în perioada interbelică, demolată în anii 2000). A funcționat pe locul unde este construită Biserica Penticostală Căbești și avea arac propriu.
3. Moara Tanasii Pașchii- proprietar Lezeu Aurel (construită în perioada interbelică, demolată după 1970), avea arac separat prin curtea familiei Toma.
4. Moara „La
Dodeasca” sau „La Mihaiu lui Totoi” (peste vale de casă familiei Lezeu Florian),
proprietari Totoi Florian, Sârb Luca, Abrudan Șofron (construită după 1940,
demolată 1964) .
5. Moara
Găvrilii (în aval de confluența Văii Roșiei și Văii Sohodolului)- proprietar
Cabău Gavril, (Cabău Petru, moștenitor), construită în sec. al XVIII-lea, după
anul 1700), avea două roți și arac propriu.
6. Moara
Ștefanii (în apropiere de dispensarul uman, lângă apă), proprietar Sârb Ștefan
(construită în perioada interbelică, demolată de C.A.P.)
7. Moara
Filimoanii, proprietar Blaj Filimon (construită în perioada interbelică, demolată
după colectivizare).
8. Moara
Roani- proprietar Sârb Ioan (construită-perioada interbelică, demolată după
colectivizare).
9. Moara
Sandri, proprietar Cabău Vasile, Lezeu Nicolae (construită în perioada
interbelică, demolată după colectivizare).
Moara Filimoani, Moara Roani și Moara Sandri au avut iaz
separat în Râtu Morii.
10. Moara
Imbri (între Căbești și Gurbești), morar Horvath Imre (construită în perioada
interbelică, demolată 1980).
11. Moara
Dălaii (între Josani și Gurbești) - proprietari Merțe Petru, Lucuța Petru,
Căbău Vasile, Fruntelată Saveta, Marge Emil (a fost construită în jurul anului
1900, există și acum fără roată, are arac propriu).
12. Moara
Dejului- proprietar Boroș Dejei (construită în perioada interbelică, demolată
1986), este ultima în ordinea din amonte în aval, între Gurbești și Remetea.
Morile de pe
Valea Sohodolului:
1. Moara „La
Moraru” ( așezată la intrarea în Sohodol, pe partea stângă), proprietar Cabău
Petru (construită în perioada interbelică, a funcționat până după 1990).
2. Moara Mihaiu Petrii, proprietar Căbău Vasile
(construită-perioada interbelică, are roată mică, căderea de apă este din
partea superioară, scoasă din funcțiune după anul 2000)
3. Moara
Pășculeștilor (La Chioru) pe Topliță, proprietar Morar Tănase (construită în
perioada interbelică, demolată între anii 1970-1980).
Informațiile
au fost obținute de la Tirla Teodor (Josani), Lezeu Ioan (Josani), Mermeze Ioan
(Căbești), Ivan Leț Adrian (Căbești), Lezeu Florian (Căbești), Ușvat Dumitru
(Căbești), Horvath Alexandru (Remetea), Ene Corina (Căbești), David Teodor
(Gurbești), Codrean Vasile (Sohodol), Benchiș Veronica (Sohodol).
prof. Gheorghe Marinel David
